Vinul Labyrinthum

Proiect realizat pentru promovarea valorilor culturale naţionale, restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a  Mozaicului Roman din Constanţa.

Proiectul se va desfăşura în perioada mai 2011 – mai 2015 şi va fi dezvoltat  sub forma de parteneriat între Domeniile Ostrov, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa si  SC Groove Hour SRL Constanta. Proiectul “Vinul amfora romană Labyrinthum” este iniţiat şi va fi implementat de agenţia GROOVE HOUR Constanţa.

Vinul Labyrinthum

Vinul Labyrinthum

Iniţiativa are la bază restaurarea mozaicului roman din Constanţa, dar şi identificarea oportunitaţilor de informare şi promovare din punct de vedere turistic a valorilor culturale de patrimoniu naţional alături de campania de sensibilizare a opiniei publice.

 În acest scop, misiunea Domeniile Ostrov, va fi de a direcţiona lunar 10% din suma rezultată din vânzarea fiecărui produs Labyrinthum spre restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a mozaicului roman. Acest demers va fi sustinut şi prin intermediul unor evenimente, precum Festivalul Antic.

 Proiectul “Vinul amfora romană Labyrinthum” va fi comunicat pe etichetele de pe produs  şi   va  avea  şi  o  componentă de  sensibilizare  a  opiniei  publice, prin spotul video de promovare al proiectului Labyrinthum, machete de presă, pliante de informare şi promovare turistică şi 2 platforme online dedicate:

www.i-tour.ro – pentru promovarea valorilor turistice naţionale de patrimoniu

www.labyrinthum.ro – pentru promovarea proiectului de restaurare şi punere în valoare a mozaicului roman

 Componenta de sensibilizare a opiniei publice va fi susţinută  de parteneri media ai proiectului.

Istoria vinului roman

Cea mai veche lucrare despre vin şi agricultură a fost scrisă în limba punică. După distrugerea Cartaginei în anul 146 î.H., Senatul a decretat ca acest tratat să fie tradus în latină şi ulterior a devenit sursă pentru toate scrierile romane despre viticultură.

La început romanii au produs 2 tipuri de vin: Mulsum şi Conditum. Mulsum a fost vin îndulcit cu miere  ce era amestecat înainte de a fi consumat si a fost servit ca aperitiv . Conditum avea ierburi şi condimente, cum ar fi piper.

In timp tehnica şi cunoştinţele romanilor în ceea ce priveste producţia vinului au evoluat şi astfel au aparut în jurul anului 77 d.H. alte sotimente de vin precum Falerian, cultivat pe pantele Muntelui falernus la graniţa dintre Lazio şi Campania. Următoarele în rang au fost vinuri din sud-est de pe colinele Romei alături de Surrentine şi Massic tot din Campania. Alături de cele enumerate anterior în scrierile din perioada respectivă a circulat şi Mamertine de la Messina al cărui avocat era Iulius Cezar, care l-a servit la ospeţele publice.

 O descriere mai amplă despre viticultura antică romană găsim în Columella, scrisă în jurul anului 65 d.H. ce prezintă toate aspectele legate de sistemul de vilă romană şi producţia de vin. Chiar dacă pană astăzi tehnica de producţie a vinului a cunoscut masive îmbunătăţiri, încă sunt utilizate metode de producţie descrise în Columella.

Galen este ultimul care descrie gustul vinului roman. Acesta a fost doctor la o şcoală de gladiatori din Pergam, înainte de a deveni, în anul 169 d.H., medicul personal al lui Marcus Aurelius, el a folosit vinul pentru a curăţa rănile gladiatorilor şi a preparat poţiuni de vin şi plante pentru a-l proteja pe împarat de otravă. In lucrarea De Antidotis (“Despre Antidoturi”), el scrie că faustianul Falernian n-a avut egal in beciurile sale din Palatin unde a reuşit să strângă vinuri de peste 20 de ani pe care le degusta la fiecare 10 ani.

In perioada romană, vinul era păstrat zece şi chiar douăzeci de ani. Recolta, ireală din anul 121 î.H. a dat vinuri care au fost păstrate 160 şi chiar 200 de ani după cum reiese din Satyricon, unde este descris cum Trimalchioa a servit la banchet vin despre care Plinius spune că era vechi şi aşa de concentrat încât trebuia diluat cu apă înainte de a fi consumat.

Perioada lungă de păstrare a vinurilor se datora modalităţii de păstrare şi depozitare utilizată de romani. Vinurile vechi erau depozitate în amfore mari de formă conică cu două mânere din lut, gât îngust, sigilat cu dop si tencuite cu ciment. Volumul unei amfore de vin ajungea până la 26 de litri sau aproape 7 galoane.

 Perioada lungă de păstrare a vinurilor depindea si de modalitatea de obţinere a acestora. Vinurile mai slabe fermentau în vase de lut, parţial îngropate in podea, în vreme ce vinurile corpolente, cum ar fi cele din Campania, erau fermentate în aer liber pentru a beneficia de oxidarea caracteristică a unui vin matur. Vinul era apoi transferat în amfore, fie pentru depozitare fie pentru stimularea îmbatrânirii la caldura.

In ciuda popularităţii sale vinul nu a fost în mod tradiţional consumat pe scară largă în societate. Conform legilor lui Romulus, numai oamenii liberi, în vârstă de peste 35 de ani aveau voie să bea vin.

 Varietatea vinurilor romane

ALBUS – vin tănăr alb

FULVUS – vin alb mai în vârstă de culoare galben-auriu

SANGUINEUS – vin roşu tânăr

NIGER – vin roşu mai în vărstă, foarte închis la culoare

FALERNUM – cel mai renumit vin alb roman. Un vin celebru pentru învechirea sa de până la 20 de ani.

CALENUM – similar cu FALERNUM, acesta a avut un gust mai uşor.

ALBANUM – a fost de 2 tipuri: sec şi dulce. Avea nevoie de 15 ani ca să se maturizeze

MASSILITANUM – un vin ieftin care avea reputaţa de vin sănătos, dar nu foarte gustos

MOMENTANUM – avea nevoie de cel puţin 5 ani pentru a putea fi consumat.

MULSUM – acesta era combinat cu miere, fie în timpul fie după fermentare.

PASSUM – era un vin de stafide, fabricat din struguri uscaţi pe viţa de vie.

CONDITUM – un vin amestecat cu piper, miere şi apă de mare, după un obicei antic grecesc.

LORA – era vinul sclavilor, obţinut din resturile producţiei de vin. Pulpa de struguri fiind amestecata cu apă şi presată de două sau chiar trei ori.

POSCA – acesta nu este strict un vin, era o bautura bazată pe oţet, de multe ori popular între călători. Oţetul era obtinut într-un vas peste care se adăuga apă realizănd astfel o băutură răcoritoare renumită, Obiceiul a apărut datorită proprietăţilor de dezinfectare ale oţetului. Pentru a îmbunătăţi aroma erau adaugate de multe ori mirodenii sau miere. Vinul Posca i-a fost oferit lui Hristos pe cruce.

6 responses to “Vinul Labyrinthum

  1. bun ii vinul mult imi place…

  2. Pingback: VISITEMVS LABYRINTHVM sau (cum o) SĂ VIZITĂM LABIRINTUL roman din Constanţa | Drum liber - Vezi România cu alţi ochi

  3. in sfarsit o initiativa laudabila, intr-o tara cufundata in mediocritate si manelism! Bravo Domnilor, sa va reuseasca tot!

  4. Vinurile Labyrinthum au vreo legatura cu vechile vinuri antice? Ma refer la mod de preparare, gust etc. Felicitari pt proiect!

    • Buna ziua,

      Conditiile climaterice si compozitia chimica a solului au schimbat in timp gustul vinului si nu avem siguranta ca astazi simtim acelasi gust al vinului pe care il simteau romanii in antichitate. In modul de preparare a vinului sunt utilizate si procese moderne astfel incat timpul destinat productiei sa fie cat mai eficient. Sticla de vin Labyrinthum este insotita de o brosura ce contine retete de aromatizare a vinului pe care romanii le utilizau si care pot fi puse in practica pe Vinul Labyrinthum.

      Va multumim pentru sustinere,

      Echipa Labyrinthum

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s